Calomnia



Firea deosebit de emotivă a lui Botticelli se întrevede în tabloul cu subiectul antic intitulat Calomnia, inspirat din povestirea lui Lucian din Samosata despre una dintre lucrările pictorului grec, Apelles. Acţiunea se desfăşoară în cadrul unei scene de teatru antic, pe un fundal de arcade elaborat decorate, în dosul cărora se întrevede doar un pământ sterp şi infinitatea cerului. Judecătorul Mida, înconjurat de figurile alegorice ale Ignoranţei şi Invidiei, întinde mâna spre figura bărbatului care reprezintă Calomnia, în dosul căruia trei furii târăsc victima, trăgând-o de păr. Victima are mâinile prinse într-o rugăciune, iar picioarele sunt suprapuse sugerând rastignirea.  În urmă-i, înfăşurată în negru, apare Remuşcarea, privind îngrozită înapoi spre superbul nud feminin, întruchipând Adevărul. Nude apar doar victima şi Adevărul.

Cum a reuşit Lucian din Samosata să descrie acestă scenă care l-a inspirat pe Botticelli putem afla citindu-i scrierile: Lucianus, Samosatensis în colecţiile Bibliotecii Antim Ivireanul Prozatorul grec, considerat şi creatorul pamfletului a stâpânit într-un mod remarcabil ironia mai ales atunci când a creionat tipologiile umane contemporane lui.

Tema calomniei, foarte frecventă în literatură, apare şi în muzică. Una dintre cele mai cunoscute arii din istoria muzicii de operă este Aria calomniei de Gioacchino Antonio Rossini pe care o puteţi asculta la Secţia Multimedia Il Barbiere di Siviglia [CD Audio]

„Calomnia e o recunoaştere de superioritate: cel ce calomniază arată că are nevoie de muncă pentru a te aduce la nivelul său.” ( Nicolae Iorga, Cugetari-în colecţiile bibliotecii )

De ce (re)vin la biblioteca?

Biblioteca Judeteana "Antim Ivireanul" Valcea                               

Translate

Faceți căutări pe acest blog

Follow by Email

Persoane interesate

Trafic pe blog

HTML hit counter - Quick-counter.net

Totalul afișărilor de pagină

Un produs Blogger.

About this blog