Helen
Fielding s-a născut
într-un oraş industrial din Yorkshire şi a studiat la Oxford. Ca ziaristă la BBC a realizat documentare despre Africa, iar în 1996 a publicat romanul
Jurnalul lui Bridget Jones, vândut
în milioane de exemplare în întreaga lume.
În
1999, Helen Fielding continuă jurnalul simpaticului său personaj cu romanul Bridget
Jones: La limita raţiunii. Scris
sub forma însemnarilor zilnice ale unei femei "de treizeci şi ceva de
ani", în lupta cu singurătatea, kilogramele în plus, fumatul, alcoolul şi avansurile
şefului, de un comic absolut irezistibil, Jurnalul lui Bridget Jones a devenit
imediat bestseller. Satiră îndrazneaţă a relaţiilor umane din zilele noastre,
romanul este gustat de publicul cititor de toate vârstele.
“Hotărâri pentru Anul Nou:
Mă
voi debarasa de toate troacele inutile din apartament.
Voi
da săracilor toate hainele pe care nu le-am purtat timp de doi ani sau chiar
mai mult.
Voi avansa pe plan profesional şi voi găsi
un nou loc de muncă cu perspective.
Voi strânge bani într-un cont. Poate voi începe sa depun bani şi într-un
fond de pensii.
Voi avea mai multă încredere în mine însămi.
Voi fi mai insistentă în urmarirea
scopurilor propuse.
Îmi
voi folosi mai judicios timpul.
Nu
voi mai ieşi în oras în fiecare seară, ci voi sta acasă, citind cărţi şi
ascultând muzică clasică.
Voi
dona săracilor un procent din salariu.
Voi
fi mai bună şi îi voi ajuta mai mult pe ceilalţi.
Voi mânca mai multe legume.
Mă voi da jos din pat dimineaţa de cum
mă trezesc.
Ma voi duce la sala de sport de trei
ori pe săptămâna, şi nu doar ca să cumpăr sandvisuri.
Voi
aranja fotografiile în albume.
Voi stabili relaţii solide cu un adult
care sa aiba simţul răspunderii.
Voi învăţa să
programez aparatul video.
Miercuri, 15 martie
Mă surprind
adesea privindu-mă în oglindă în cautare de riduri sau citind înfrigurată Hello!
- în căutarea cuiva pe care să îl iau
drept exemplu (Jane Seymour are patruzeci şi doi de ani!), şi mă lupt cu teama
adâncă din sufletul meu că într-o buna zi, dupa treizeci de ani, o să mă
pomenesc brusc cu o fustă mare şi lăbărţată crescându-mi pe mine, cu o plasă de
cumpărături crescându-mi în mâna, cu un permanent ţeapăn crescându-mi pe cap şi
cu o faţă căzută şi plină de riduri, aşa, ca în efectele speciale din filme.
Sâmbătă, 6 mai:
Urăsc cabinele de probă. Toate femeile trag cu ochiul una la
corpul celeilalte şi nimeni nu se priveşte în ochi. Există întotdeauna fete
care ştiu că arată fantastic în orice rochie şi care se fâtâie prin tot spaţiul
de probă strălucind de încântare, aruncându-şi părul pe spate, pozând în
oglindă ca nişte fotomodele şi întrebând: "Asta mă face cumva să par grasă?",
întrebare adresată prietenelor neapărat obeze, care arată ca nite bizoni de apă
dulce în orice rochie.
IANUARIE
= DECEMBRIE:
Recapitulare
Număr de hotărâri de Anul Nou
îndeplinite: 1 (f.b.)
Progres
excelent anul acesta.”
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu