Scrisoare către
Eminescu
-la comemorarea a 130 de ani de la moartea sa-
Mai vină iară pe la noi, bădie,
că tristă este Țara fără tine!
Deși trec snobii-n lunge limuzine,
nu le înfloare-n inimi păpădie...
E-atâta dezbinare!...Crește
ura
și-n valuri se
revarsă pân’ la stele,
iar morții
cântă-n țintirim manele,
ca-n Parlament,
cât le permite gura...
Așa cimpoaie, nu
ți-a fost dat să vezi,
nici garnituri
de tren, cu doctorate!
Cu toții, azi,
se socotesc Socrate:
Nomenclatură
nouă, în cirezi!
Au barbișoane;
părul prins cu sfoară,
ducând în mâini
țucalele duioase,
căci ei se vor
doar sluge credincioase,
cu mintea lor,
așa moleculară...
De la Bruxelles,
aruncă pietre, lancea
direct în țară,
declarând răzoi
oricaruia din
frați, ori dintre noi,
de parcă-s Don Quijote
de la Manchea!
Mi-e dor de
tine, bade drag, Mihai,
la Putna să
ne-ntindem la voroave,
că vremile, în
Țară, sunt gârboave
și lacrimi roșii
înșirăm pe-un pai!
Nu-i pasă
nimanui decât de el!
Afghanistanul,
morții ni-i trimite
pe scuturi
împletite din răchite...
,, Păcat! Era
așa de tinerel!... ”
Tot lutură-un
drapel pe Parlament
și-n el e-atât
de bine și rumoare!...
Doar unul chel,
la cord cu pansament:
,,De-aici mă
scoteți la pensionare!...”
E-atâta
dezbinare, că și teii
se-njură,
noaptea, -ntruna prin Copou,
văzând cum
țucălarii și pigmeii
vor, pe momânt,
le scrie: ,,Sunt erou!”
Mai vină iară pe
la noi, bădie,
să ascultam iar
buciumul, la stână,
pân’ ce răsare
luna nouă, până
din nou va fi o
,,dulce Românie!”
Surpate,
04 Iunie 2019 George
Voica
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu