Luigi Pirandello : "Ardeți-mă"

Luigi Pirandello : "Ardeți-mă"
(28 iunie 1867 – 10 decembrie 1936)
Luigi Pirandello a fost un dramaturg, romancier, poet și eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1934.
S-a născut în 1867 în Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) într-o familie înstărită. Tatăl, antreprenor al unor mine de sulf – luptase în armata lui Garibaldi și-ar fi dorit ca fiul să intre în afaceri, dar Luigi e atras de literatură. După absolvirea cursului liceal își începe studiile universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891).
Colaborează la numeroase publicații italiene cu articole critice, nuvele. Lucrează din 1897 ca profesor. În 1898 fondează revista literară Ariel, unde publică prima sa piesă de teatru, L'epilogo (Epilogul).
Accidentul produs în 1903 la mina de sulf a tatălui său declanșează un șir de nenorociri în viața scriitorului: soția lui suferă o pareză care va lăsa grave sechele psihice (în 1919 va fi internata într-un ospiciu), situația financiară devine precară, ajunge în pragul sinuciderii.
Romanul Raposatul Mattia Pascal (1904) îi aduce un oarecare succes – e tradus în germană –, publică eseuri (Artă și știintă, Umorismul), iar piesele si romanele scrise încep să-l facă cunoscut. Anii '20 sunt anii veritabilei lui afirmări internaționale : Șase personaje în cautarea unui autor (1921); Henric al IV-lea (1922), Uno, nessuno e centomila (Unul, nici unul și o sută de mii) (1924).
După carțile lui se fac filme – între care "Așa cum mă vrei tu", cu Greta Garbo.
În 1934 primește Premiul Nobel pentru literatură. Motivatia Juriului Nobel: „pentru îndrăzneaţa si ingenioasa renaştere a artei dramatice şi scenice”.
Moare în 1936, iar familia se supune dispozițiilor sale testamentare: "Când voi muri, să nu mă îmbrăcați, înfășurați-mă într-un cearșaf. Fără flori, fără lumânare la căpătâi. Un dric sărăcăcios. Gol. Și nimeni să nu mă-nsoțească, nici rude, nici prieteni. Dricul, calul, birjarul, asta-i tot. Ardeți-mă."