ESTETICA BUCURIEI:
Puterea extraordinară a lucrurilor obișnuite de a aduce fericire
Autoarea, INGRID FETELL LEE, a studiat
timp de 10 ani modul în care designul ne poate influența sănătatea emoțională
și nu numai. Prin paginile acestei cărți
facem cunoștință cu artiști celebri: arhitecți și decoratori de interioare,
specialiști în tehnica culorilor și grădinari, artizani de cuverturi
multicolore și constructori de căsuțe în copaci, ceramiști și florari...
Bazându-se pe numeroase cercetări din
domeniul neuroștiinței, al psihologiei și, bineînțeles, al artei, precum și pe
experiențe personale, această carte ne învață să observăm mai atent mediul
înconjurător pentru a depista locuri și lucruri care trezesc în noi un
sentiment autentic de bucurie. Căci, da, bucuria depinde și de lumea din jurul
nostru și, da, bucuria o putem descoperi în cele mai neașteptate colțuri. Iar
dacă nu este și nu este, o putem crea chiar noi!
“Geografia
timpului: De ce timpul nu se măsoară la fel în toate culturile” de Robert
Levine
Timpul este una dintre pietrele de
temelie ale vieții sociale.
Cum se face însă că unora nu par a
le ajunge cele 24 de ore dintr-o zi în vreme ce alții par a dispune de tot
timpul din lume? Suntem controlați de timpul pe care ni-l arată ceasul sau
suntem stăpânii propriului timp? Cum e înțeleasă
punctualitatea în diferitele zone ale lumii?
Specializat în psihologia socială și
preocupat în special de modul în care diferitele culturi ale lumii percep și
gestionează timpul, eruditul profesor american Robert Victor
Levine determină 5 factori principali care influențează tempoul
culturilor din întreaga lume: se pare că oamenii tind să se miște mai repede în
locurile caracterizate de o economie sănătoasă, un grad înalt de
industrializare, populație mai mare, climă mai rece și o cultură orientată spre
individualism.
Studiul amplu desfășurat de el și de
colaboratorii săi compară 31 de țări în care au întreprins experimente de teren
inedite, folosind 3 criterii de măsurare a ritmului vieții cotidiene: viteza de
deplasare pe jos, viteza de lucru a funcționarilor de la poștă și precizia
ceasurilor publice.
Pe lângă cercetarea sociologică
propriu-zisă, cartea cuprinde și o
scurtă istorie a timpului măsurat pe ceas (cadrane solare, ceasuri cu apă,
ceasornice mecanice, standardizarea timpului, felul în care ceasul ne face să
uităm de ritmul natural), dar mai ales o serie de relatări savuroase ale unor
întâmplări...
Veți putea afla astfel despre șocul
cultural suferit de unele persoane dependente de muncă, suferind de „boala grabei”, care trăiesc într-un ritm alert, cu ochii mereu pe
ceas, a căror unitate de măsură este uneori “claxosecunda” și care întâlnesc deodată persoane total relaxate,
care își gestionează ziua și viața
după timpul evenimențial...
Cât de uimiți sunt când citesc pe
unul dintre trenurile Indiei: “Încet se scrie cu 5 litere, la fel ca Viață.
Viteză se scrie cu 6 litere, la fel ca Moarte”...
Cum încearcă să înțeleagă
mentalitatea unui student din Burkina Faso: “În țara mea nu există noțiunea de timp
pierdut. Cum poți să pierzi timpul? Dacă nu faci ceva, faci altceva. Chiar
dacă doar vorbești cu un prieten sau stai să te uiți în jur, faci ceva”...
Cum descoperă că în țările unde
birocrația este în floare, poți să plătești oameni care să stea la coadă la
ghișee în locul tău...
Și această carte rezervă un capitol
special fascinantului exemplu al Japoniei, unde se desfășoară o muncă asiduă,
dar există relații bune de lucru în cadrul companiilor, unde nu găsești
ostilitate competitivă și mânie, ci doar mândria de a-ți îndeplini obligațiile
cu succes, unde contează bunăstarea colectivă și nu afirmarea personală.
Bineînțeles că este vital să
înțelegi felul în care percepe timpul și îl exprimă cei dintr-o altă cultură atunci
când e vorba despre relațiile politice, diplomatice, despre negocierile cu
teroriștii.
Cu toții vrem să evităm ciocnirile
interculturale, precum și bolile induse de stres.
Desigur, este potrivit să se evite
punerea de etichete, stereotipurile excesive. Pentru că există variații și în
cadrul aceleași țări: unele zone, unele localități au un ritm mai alert, altele
un ritm mai lent. Și, mai ales, există diferențe individuale…, hm, destul de
nefericite dacă se întâmplă să fii o persoană energică de Tip A într-o
comunitate total relaxată de Tip B sau invers.
(Studiul cărții devine chiar
încurajator atunci când parcurgeți câteva pagini în vreme ce așteptați să se
adune participanții pentru o ședință anunțată cu o săptămână înainte și programată
a începe... în urmă cu 45 de minute.)
Cartea poate fi
consultată la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene Vâlcea și poate fi
împrumutată de la Secția Împrumut Carte pentru Adulți.
O carte excelentă pentru pasionații de lectură în limba franceză!
Maruca Cantacuzino Enesco - Prințesa rebelă
Il
était une fois...
O biografie
controversată, o poveste tulburătoare, deopotrivă tragică și fascinantă.
„Un jour
naquit une princesse dans la belle Moldavie, région tout au Nord [ de la
Roumanie]; une contrée dʻ hivers glacés où hurlent les loups et sévissent les
brigands, où les églises sont peintes dedans et dehors, où les servantes des
boyards ont de grands
yeux verts couleur dʻ océan changeant, où les fées courent les forêts et les
sorcières cueillent la mandragore.”
I s-a spus Maria, apoi a fost numită Maruca
iar mai târziu va deveni o prințesă Cantacuzino. A fost celebră pentru frumusețea,
originalitatea, inteligența și caracterul independent. Originală, uneori
ciudată, considerată pe drept cuvânt o figură bizară și neînțeleasă. Mai
târziu, Maria Cantacuzino devine soția lui George Enescu.
Încercarea de
a o cunoaște înseamnă să descoperi o prințesă ce avea calități intelectuale
ieșite din comun, născută în zorii perioadei moderne (Belle Epoque), care
va travesra istoria tulbure cu mult curaj și va face dovada unui nivel de
gândire ridicat.
Luând în
considerație aceste aspecte, Maruca Cantacuzino Enesco este de actualitate,
umană, contemporană.
Vreme
de lectură, deschideți o carte!
O carte din colecțiile
Bibliotecii Județene!
Copyright 2009 - Serviciul Indexare-Referinte electronice